Campania națională „Trecem pe alb” a ajuns în 15 municipii și raioane ale țării

În mai puțin de o lună de la lansare, Campania națională „Trecem pe alb” a reușit să ajungă în 15 municipii și raioane din republică. Startul a fost dat în mun. Chișinău, însă rând pe rând, voluntarii Ministerului Muncii și Protecției Sociale au reușit să răspândească mesajul campaniei de la sudul până la nordul țării, în raioanele: Cahul, Ștefan-Vodă, Căușeni, Cimișlia, Hâncești, Ialoveni, Strășeni, Călărași, Ungheni, Orhei, Bălți, Florești, Soroca și Edineț.

Cu perseverență și cu multă răbdare, tinerii au distribuit pliante și le-au explică oamenilor care sunt beneficiile muncii declarate și cât de dezavantajoase sunt angajarea „la negru” și salariile achitate în plic. Tenacitatea lor este alimentată și de conștientizarea faptului că lupta cu aceste fenomene toxice reprezintă un pas decisiv în crearea unui viitor mai prosper în Republica Moldova.

De aceeași părere sunt și o mare parte dintre interlocutorii lor, care susțin în totalitate activitate legală și achitarea tuturor taxelor și impozitele, pentru că de ele depind dezvoltarea și bunăstarea țării noastre. Persoanele în etate afirmă că munca „pe alb” le-a asigurat o pensie mai bună, iar cele tinere declară că preferă să se angajeze oficial, deoarece vor să beneficieze de toate drepturile oferite de munca legală.

În data de 2 august, tinerii voluntari au ajuns la Ștefan-Vodă. Acolo l-au cunoscut pe Alexandru, profesor la Instituția Publică Liceul Teoretic Ștefan-Vodă, care este de părerea că: „Noi, tinerii, mereu căutăm cele mai ușoare metode de a face bani, ceea ce nu este corect în raport cu rudele și prietenii noștri care sunt angajați oficial. De doi ani profesez la liceu, acum sunt în concediul planificat și mă bucur de facilitățile pe care mi le oferă angajarea oficială”.

Pe mătușa Tamara tinerii au întâlnit-o lângă oficiul poștal, în timp ce stătea la rând ca să primească pensia. Le-a spus cu mândrie că este prima ei pensie și că e binemeritată: „Toată viața am lucrat la magazinul din spatele blocului, s-a deschis în anul în care am m-am mutat cu traiul în orășel. Stau uneori și mă gândesc: oare ce aș fi făcut dacă nu lucram oficial, cum m-aș fi întreținut acum?! Copii îmi sunt plecați, ei au locurile lor de muncă, de asemenea, oficiale. Mereu le-am spus să lucreze cinstit, că au și ei copii și trebuie duși la grădiniță, la școală”.

Ion este comerciant de când se ține minte, mereu a cumpărat și a vândut ceva. De 5 ani și jumătate acesta a înființat o gospodărie țărănească, a accesat un grant nerambursabil de la partenerii de dezvoltare și acum cultivă fructe și legume de sezon. O dată cu înființarea micii lui afaceri, acesta și-a angajat trei persoane cu normă plină, respectând cu strictețe legea: „Andrei, spre exemplu a făcut colegiul de transport și face toate lucrările cu tractorul. Anișoara a învățat prin corespondență la Universitatea Agrară, iar Vasile a făcut cursuri de contabilitate, el se pricepe la calculatoare. Toți trei lucrează oficial, sunt băieți tineri din sat, de la Cioburciu. La anul, plănuiesc să mă extind și probabil voi înregistra un SRL, important este să fie pace în regiune”.

Deși pe traseul lor tineri voluntari au întâlnit și persoane care se lasă mai greu convinse, este îmbucurător faptul că, în mare parte, oamenii conștientizează că munca informală este instabilă, incertă și prezintă mai multe dezavantaje, decât beneficii.